Ca mărturie peste veacuri a celor două arătări ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Voievodului Alexandru Lăpușneanu, biserica-monument a Mănăstirii Pângărați este astăzi o comoară neprețuită. Cu o arhitectură unică între bisericile din Moldova și chiar din România, ea înmănunchează două altare suprapuse.
O veche și inestimabilă icoană Deisis, pictată în stil bizantin străjuiește intrarea în paraclisul din partea de jos a bisericii-monument. Aceleaşi trăsături ale feţelor, sugerând asceză, suferinţă, asprime, dar şi bunătate şi înţelegere faţă de om, întâmpină din glaful de piatră situat deasupra peceţii ce datează din timpul voievodului Alexandru Lăpuşneanu, pe închinătorii şi vizitatorii mănăstirii. Aici poate fi admirat şi scutul cu pecetea Moldovei – blazonul familiei voievodale, cu bourul având crucea între coarne, încizate în piatră într-o manieră arhaică.
Biserica de jos – peșteră, tainiță, apoi paraclis
În jurul ctitoriei voievodale, nivelul pământului era până deasupra ușii de la intrare a bisericii de jos. Ulterior, acel pământ a fost scos, descoperindu-se integral pereții acesteia. De ce s-a întâmplat astfel? Inițial, biserica de dedesubt a fost o peșteră, unde se spune că s-ar fi nevoit ucenicii Sfântului Cuvios Simeon, povățuiți de acesta. Ea a fost transformată mai apoi în tainiță pentru odoarele bisericii de către voievodul Alexandru Lăpușneanu, iar după aceea, în 1806 – în paraclis, de către Arhimandritul Macarie.
Catapeteasma de astăzi din biserica voievodală este o copie după cea originală, care poate fi admirată în muzeu și care a fost pictată și sculptată de unul din stareții acestei mănăstiri, Ieroschimonahul Daniil. Aici se află și icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, al cărei pictor și vechime ne sunt necunoscute. Cu aproximație, potrivit unui părinte al mănăstirii, ea ar data din secolul al XIX-lea.
Fresca cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – mărturie a vechii picturi
În biserica de deasupra, intrarea se face printr-un pridvor lateral, adăugat bisericii în 1909, iar inscripția în slavonă din stânga acestuia datează din timpul domnitorului Vasile Lupu, care a înlocuit acoperișul lăcașului de rugăciune și a făcut câteva reparații.
Cât despre pictura veche care a împodobit cândva biserica voievodală, ea a fost văruită și nu se mai păstrează astăzi în muzeul mănăstirii decât o bucată de frescă foarte valoroasă, reprezentându-l pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
Biserica zidită la anul 1560 de Voievodul Alexandru Lăpuşneanu, pe timpul când stareț era Sfântul Cuvios Amfilohie, este unicat în Europa, fiind de fapt două biserici supraetajate. Voievodul a zidit atunci şi turnul-clopotniţă şi a împroprietărit mănăstirea cu „întărire peste toate poienile ce sunt în jurul acesteia”. Din nefericire, turnul s-a prăbuşit în noaptea dintre 11 şi 12 iunie a anul 1996, din cauza nepurtării de grijă a celor care trebuiau să-l consolideze. Cel care poate fi admirat în prezent este reproducere aceluia, ca înălțime și arhitectură.
În anul 2002, reînveșmântată în pictură nouă, biserica voievodală a fost resfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.